Introducere in filosofie - Tapa blanda

Sinopsis

Volumul „Introducere in filosofie” urmareste sa creioneze principalele domenii de interes ale Filosofiei in contemporaneitate, printre care: relatia dintre Filosofie si celelalte forme ale cunoasterii umane – stiinta, religia, si arta, reconstructia metafizicii, dimensiunile eticii afirmative etc. Un amplu spatiu este dedicat Filosofiei socialului, politicului si juridicului, atat intr-o abordare istorica cat si tematica. In constructia cursului s-a tinut cont de specificul interesului filosofic manifestat de studentii specializarilor mentionate, pe de o parte si de necesitatea constituirii unui cadru unitar de intelegere a Filosofiei in calitatea sa de componenta majora a culturii umane cu rolul de ghidare teoretica si interogativa a constiintei in demersul sau de cunoastere a lumii si instapanirea acesteia. Prima intrebare care se deschide in fata celui care bate la portile initierii in tainele filosofiei ar putea fi: „Ce este filosofia insasi?” si imediat dupa aceasta, o a doua intrebare: „La ce ne ajuta filosofia?” Prin deschiderile sale filosofia patrunde interogativ in toate domeniile si actiunile umane, punandu-se activ in lumina prin interogatiile fundamentale de tipul: „Cine suntem?”, „In ce fel suntem?”, „De ce suntem ceva mai degraba decat nimic?”, „In ce fel putem cunoaste ceea ce este?” „Care ne sunt limitele cunoasterii?”, „In ce fel putem actiona si care sunt justificarile actiunilor noastre?”. Toate aceste intrebari isi cauta raspunsuri in domenii ale filosofiei precum: Metafizica si Ontologia, Filosofia cunoasterii, Filosofia valorilor, Filosofia sociala si politica, Etica etc. Chiar acolo unde interogarii filosofice i se substituie in contemporaneitate alte forme ale cunoasterii a caror certitudine este mai aproape de exigentele spiritului, filosofia se pastreaza in actualitate prin constructiile cadrelor metateoretice – a contextului cultural – in care o forma sau alta a cunoasterii se afirma. Teoriile siintifice expliciteaza lumea inlocuind raspunsul metafizic cu cel provenind din domeniul cosmologiei, fizicii particulelor, chimiei sau geneticii. In chiar inima acestor teorii sta o presupozitie filosofica fundamentala atat pentru stiinta cat s pentru filosofie, atat de evidenta aparent, incat nici una din teoriile cunoscute nu i-au patruns cu adevarat semnificatia ultima. Aceasta intrebare are o formulare metafizica sub forma: „Ce este ceea ce este?” Confruntata cu o criza a legitimarii datorita pe de o parte desprinderii treptate a stiintelor din corpusul filosofiei si pe de alta parte orientarii pragmatice a omului contemporan, in relatia cu stiintele, Filosofia „a pierdut” pe rand teren odata cu dezvoltarea acestora, intai prin afirmarea Stiintelor Naturii (Fizica, Chimie, Biologie) si separarea acestora de Filosofia Naturala, apoi prin separarea Stiintelor Sociale (Psihologie, Sociologie, Stiinte Politice) si autonomizarea acestora in raport cu Filosofia Sociala. Opinia curenta in ceea ce priveste relatia dintre Filosofie si stiinte este ca cea dintai este chemata sa speculeze - sau in limbaj academic „sa-si dea cu parerea”- in timp ce stiinta isi construieSte propriul edificiu bazat pe certitudine, pe o metodologie precisa Si specifica fiecarei ramuri in parte. Aceasta, desi filosofica la origine, este acum inglobata si valorizata in corpusul stiintei. In aceasta viziune Filosofia ramane o interesanta cercetare istorica cu privire la originea ideilor si conceptelor stiintifice, sau chiar prestiintifice, si a modului in care acestea influenteaza cunoasterea umana. Intr-un efort de a duce mai departe Filosofia numerosi ganditori de valoare a secolului XX ii restrang aria de legitimare la Filosofia Stiintei cu preponderensa la Epistemologie, sau la Teoriile Limbajului in relatia lor cu Stiintele Comunicarii.

"Sinopsis" puede pertenecer a otra edición de este libro.